📅 6 Septembrie — Întru această zi, povestire din Everghitinos, despre o fecioară care s-a pocăit.

Povestit-a oarecare din părinţi că în Tesalonic era o mănăstire de fecioare.

Iar una dintr-ânsele, prin lucrarea celui de obşte vrăjmaş, ieşind din mănăstire, a căzut în desfrânare.

Apoi, cu ajutorul iubitorului de oameni Dumnezeu, căindu-se, s-a întors la obştea ei şi, căzând înaintea porţii, s-a sfârşit.

Şi s-a descoperit unuia din Sfinţi moartea ei. Şi a văzut pe Sfinţii îngeri venind să-i ia sufletul, iar pe draci venind pe urmă. Şi s-a făcut vorbă între dânşii. Sfinţii îngeri ziceau că în pocăinţă a venit, iar diavolii împotrivă grăiau, zicând că lor le slujeşte de multă vreme. Şi, cum s-a pocăit, că nici n-a ajuns să intre în obşte? Şi au zis îngerii că Dumnezeu, de când a văzut paşii ei plecaţi spre mănăstire, a primit pocăinţa ei, că pe pocăinţă ea era stăpână, prin ţelul pe care şi l-a pus, iar Stăpânul vieţii este Domnul tuturor. Deci, întru acestea ruşinându-se, diavolii s-au depărtat.

Iar cel ce a văzut descoperirea, a povestit-o celor de faţă.

Zis-a ava Amonie: ,,De va voi omul, de dimineaţa până seara ajunge la măsura dumnezeiască".

Dumnezeului nostru slavă!